fbpx
Nu vă mai panicați cu 5G-ul

Nu vă mai panicați cu 5G-ul

A început lumea să pună botul la tot felul de articole panicoase despre efectele 5G-ului asupra oamenilor, cum o să facem cu toții cancer și alte chestii de la radiații și alte povești similare, în general transmise de vuvuzele ale rușilor și de oameni care nu înțeleg cum funcționează lumea. Așa că e cazul să explic, pe scurt, cum stă treaba.

Totul e undă electromagnetică

“Electromagnetic spectrum”by Allen Gathman is licensed under CC BY-NC-SA 2.0

Radioul – undă, Wi-Fi-ul – undă, 4G – undă, lumina – undă, infraroșiile și ultravioletele – undă, razele X – undă. Diferă lungimea undei și energia pe care aceasta o propagă.

Lungimea undei variază de la mărimea universului până la dimensiuni subatomice (adică constanta lui Plank, cea mai mică dimensiune posibilă), însă undele “comune” au lungimi cuprinse între 100.000 km și 1 pm.

Frecvența, măsurată în herzi, îți spune câte unde trec, într-o secundă, printr-un anumit punct. Cu cât lungimea de undă e mai mică, cu atât frecvența crește. Zona care ne interesează pe noi este cea dintre 3 kHz și 300 GHz, unde să găsesc undele radio și microundele (adică cele cu lungimea de undă cuprinsă între 1 m și 1 mm), care se situează sub zona undelor infraroșii.

Undele periculoase, adică cele ionizante, care pot produce schimbări la nivel atomic și molecular încep de pe la 10 nm, în zona extremă a radiațiilor ultraviolete, adică la partea opusă a spectrului luminos față de micorunde și undele radio.

Ca ideei, dimensiunea unei celule umane tipice e undeva în zona 100 µm, adică undele radio sunt mai mari decât celulele și imense în raport cu atomii care le compun.

5G nu e o frecvență anume

5G e mai degrabă o denumire comercială, în fapt e un spectru întreg de frecvențe care sunt folosite în această tehnologie. Ideea e că, cu cât frecvența e mai mare, poți transmite pe distanțe mai scurte. În schimb, în timp ce frecvențele mai joase sunt folosite pentru tot felul de chestii, ai unele libere pentru noua tehnologie unde poți elibera un spectru mai mare de frecvențe, ceea ce înseamnă mai multe date, viteze mai mari și mai multe dispozitive care pot funcționa în paralel.

În Europa, frecvențele care vor fi utilizate pentru 5G sunt cele din zona 700 MHz (694-790 MHz), 3,6 GHz (3,4-3,8 GHz) și 26 GHz (24,25-27,5 GHz), la care se adaugă o parte din frecvențele deja utilizate pentru telefonia mobilă.

Mai ușor de înțeles:

  • 700 MHz e din zona UHF (ultra-high frequencies) care este folosită pentru televiziunea terestră;
  • 3,6 GHz și 26 GHz sunt zona SHF (super high frequencies). Datorită lungimii de undă mai scurte, sunt excelente pentru trasmiterea direcționată datelor și sunt folosite în trasmisiile prin satelit, radare, Wi-Fi.

De ce se folosesc mai multe frecvențe? Cele de 700 MHz sunt pentru zonele în care ai nevoie să ajungi la distanțe mai mari, în afara localităților, chiar dacă vor scădea vitezele. La 3,6 GHz ai un echilibru mai bun între viteză și distanță, în timp ce la frecvențe mai mari poți obține viteze mari, dar ai nevoie de multe emițătoare, fiindcă semnalul se disipează mai repede – acestea ar trebui folosite în zonele foarte aglomerate.

Bun, bun, dar microundele…

Cuptoarele cu microunde folosesc o frecvență de 2,450 MHz, ceea ce, după cum poți observa, e în aceeași zonă cu Wi-Fi-ul și de aici și panica.

“Micorundele încălzesc mâncarea, ne vor prăji și pe noi”, zic unii.

“”by tanjila is licensed under CC BY 2.0

Ceea ce nu-i așa, dintr-un motiv foarte simplu: putere și țintă. Cuptorul cu microunde folosește, practic, aceeași frecvență cu Wi-Fi-ul, care e de ani de zile pe piață, doar că la o putere de 1.000 W, într-un spațiu închis, direcționat spre centru cuptorului, care funcționează (aproape) ca o cușcă Faraday, în care semnalul se lovește de pereți și se întoarce către mâncare și încălzește moleculele (undele electromagnetice le fac să se afgite și de aici încălzirea). Chiar și așa, ai nevoie de câteva minute și de acea farfurie rotativă, pentru că nu toate zonele se încălzesc la fel, iar undele nu pătrund decât circa î cm în mâncare.

Un router Wi-Fi dezvoltă o putere de 100 mW, adică de 10.000 mai puțin, și trimite semnalul în toate direcțiile, ori corpul uman are capacitatea de a respinge o asemenea cantitate de unde lectromagnetice.

5G-ul va folosi frecvențe din aceeași zonă, iar puterea folosită în trasmisii va fi din zona Wi-Fi-ului, foarte mică (de aici și necesitatea creșterii densității stațiilor), și transmisia nu va fi unidirecțională din motive evidente.

Bine, bine, dar Active Denial Systems?

Unii au comparat 5G-ul cu Active Denial Systems, folosit de militari pentru împrăștierea mulțimilor. Ce e ADS? Practic, sistemul direcționează o undă electromagnetică de mare putere, la o frecvență de 90 GHz, poreclită și “heat ray”, care încălzește piele țintei și-i dă o senzație de arsură – convingând-o astfel să părăsească zona.

5G folosește, din nou, puteri considerabil mai mici, cu totul alte frecvențe și nu direcționează semnalul spre un singur punct.

Ok, dar prognoza vremii?

Ei bine, aici e ceva. Anumiți sateliți metereologici folosesc frecvența de undă emisă de moleculele de apă – pentru că între acestea și sol are loc un schimb permanent de unde radio –, pentru a determina unde se produc acumulări în atmosferă, ceea ce ajută la prognoze mai exacte (dacă așa ceva există). Frecvența măsurată este de 23,8 Ghz.

Or 5G-ul începe de la 24,25 GHz, ceea ce destul de aproape de frecvența măsurată de sateliți. Teoretic, n-ar trebui să fie o problemă, însă niciun emițător nu folosește exclusiv frecvența pentru care e creat, există emisii, mai slabe, și în frecvențele alăturate (ca o curbă de osciloscop). Emițătoarele ai stabilite niște limite de bandă în care pot să emită unde (limitele sunt mai laxe în SUA, mai drastice la noi) și n-ar trebui să ajungă până la 23,8 GHz, dar momentan nu e clar dacă se va și întâmpla asta, iar dacă ajung ar putea afecta prognozele.

Și nu e neapărat o problemă dacă nu știi că plouă peste 3 zile, dar poate fi o problemă dacă se află de un nou uragan cu câteva ore înainte de formarea lui, în loc de câteva zile.

Deci, dacă ar trebui să te îngrijoreze ceva, asta ar fi, doar că și acest lucru e rezolvabil mutând frecvența puțin mai sus sau limitând mai drastic zona în care pot emite suplimentar stațiile 5G.

Ne liniștește oricum guvernul

În România, deși toți jucătorii de pe piață așteaptă 5G-ul și au făcut chiar teste de funcționare, avem o mică problemă: nu au fost alocate frecvențele pentru fiecare operator în parte (nu cred că mai e nevoie să explic că acestea nu pot fi aceleași).

Operatorii pot folosi doar frecvențele pe care le au deja alocate, însă, din cauza modului în care se face calculul, din cauza “ordonanței lăcomiei” dată în iarna trecută, sumele care ar trebui plătite pentru frecvențele noi sunt exorbitante și, practic, potențialele licitații sunt blocate.

Vei obeserva aici (>>>) că benzile de frecvență care ar trebui licitate de ANCOM sunt un pic mai multe decât cele de care vorbeam mai sus, pentru că se discută și despre prelungirea sau eventuala schimbare a celor care folosesc benzile deja ultilizate pentru 2G, 3G sau 4G.

Nu prea e clar când va avea loc noua licitație, dar pare a fi împinsă spre finalul anului, ceea ce nu-i o veselie pentru nimeni, dacă nu-i luăm în calcul pe tipii care suferă de paranoia cu microundele.