fbpx

Review: Samsung Galaxy S10e. În sfârșit, un flagship pentru cei care vor un telefon de dimensiuni mici (și mai ieftin).

Într-o mișcare destul de neașteptată pentru o piață în care orice flagship vrea să ofere tot mai multe lucruri, iar telefoanele devin tot mai mari, Samsung a adăugat noi sale game de top, pe lângă așteptatele S10 și S10+, și un telefon de dimensiuni mai mici. e vine de la “esentials”. dar, în principiu, n-au renunțat de fapt la foarte multe lucruri. E inversare a trendului, dar și un răspuns la mișcarea Apple de anul trecut, care a lansat iPhone XR, și s-ar putea să o mișcare foarte înțeleaptă.

Ținta pare a fi clară: persoanele care își doresc un telefon de dimensiuni mai mici, care să poată fi folosit cu o mână, să coste decent (750E, când mai toate flagshipurile cochetează cu mia), fără să renunțe la prea multe dintre funcționalitățile unui telefon de top.

Am ales să-l testez vreme de câteva zile, folosindu-l ca telefonul principal, mai ales că ultimele mele telefoane au fost din gama mare și foarte mare. Iată concluziile.

Plusurile

E al naibii de greu să pozezi un telefon cu spatele lucios.

>>> De departe, dimensiunea redusă e un avantaj, iar faptul că ecranul chiar a devenit full screen îți oferă mai mult spațiu pentru un telefon atât de mic. De exemplu, e mai mic decât un HTC 10, dar are un ecran de 5,6 inchi, comparativ cu 5,2.

>>> Lucrurile la care Samsung a renunțat pentru a-l face mai mic și mai ieftin nu sunt deal breakere. Ecranul e ceva mai slab, dar e totuși un AMOLED și, să fim serioși, nimeni nu mai observă diferențele de la un punct încolo, camera telefoto nu e esențială, iar faptul că amprenta e amplasată pe butonul lateral, nu în ecran, nu deranjează, sau cel puțin nu m-a încurcat pe mine.

>>> Telefonul chiar arată bine, iar opțiunile de culoare par a arăta că țintesc un public mixt: ai și alb sau negru, simplu, și un verde discret, și un galben îndrăzneț. Îmi place mult și marginea metalică, care îi dă și rezistență.

>>> Android 9 Pie, combinat cu noul Samsung One UI, vine cu câteva noutăți utile:

  • mare parte dintre comenzi sunt amplasate în partea de jos a ecranului, pentru acees rapid cu o mână;
  • are funcția de Night Mode;
  • Digital wellbeing te ține la curent cu cât timp ai folosit anumite aplicații și îți permite să le blochezi dacă exagerezi cu utilizarea;
  • Tot acolo ai și opțiunea Wind down, care-ți face ecranul alb-negru, excelentă îniante de culcare;
  • Poți face ca anumite aplicații să folosească exclusiv datele mobile, ceea ce e chiar recomand pentru cele de la bănci sau Revolut.

>>> Mi-a plăcut și faptul că mi-am putut seta Fitbit Ionic-ul ca “trusted device”, ceea ce înseamnă că, practic, telefonul nu se mai blochează cât timp am ceasul la mână.

>>> Are mufă jack, ceea ce cumva încă pare esențial în 2019. Mufa Jack e noul Iliescu.

>>> Are reverse charging, ceea ce înseamnă că poți să încerci alt telefon de al el, atât vreme cât acela poate fi încărcat wireless (o funcție care a apărut prima dată la Huawei Mate 20 Pro, la fel ca și camera ultrawide).

>>> Și, că tot am pomenit-o, camera ultrawide ar fi cam primul motiv pentru care să prefer telefonul unui aparat foto, în anumite condiții. În mod normal, eu folosesc un Ricoh GR2 pentru fotografii de zi cu zi, care e la rândul lui destul de wide (28mm), însă camera aceasta te ajută să faci fotografii din unghiuri aparent imposibile.

Alte lucruri notabile

>>> Butonul Bixby poate fi personalizat. N-am încercat asta, am început să mă obișnuiesc să mă anunțe cum e vremea, dimineață, când mă trezesc, mai ales de când am setat-o pe engleza britanică și folosește direct Celsius.

>>> Mult discutata cameră frontală care apre ca o gaură în ecran nu e deloc deranjantă. Plus că ai opțiunea să o ascunzi în spatele unei bare negre, dar chiar nu văd niciun motiv să faci asta.

>>> Varianta testată de mine e dual SIM, dar există și versiunea sigle SIM.

Minusurile

>>> Bateria are doar 3.100 mAh, față de telefoanele mai mari, care trec de 4000. Asta înseamnă că dacă faci multe poze, cum am făcut eu în teste, e bine să ai o baterie externă la tine. Altfel, Androidul a învățat de mult să protejeze bateria când telefonul nu e folosit, deci nu vei pierde prea mult în stand-by. Mi se pare un compromis acceptabil, dacă vrei un telefon mic, și, în mod normal, te va ține o zi.

>>> Pentru un stângaci ca mine, accesarea aplicațiilor din Apps Edge, cu o singură mănă, e dificilă, cel mai probabil din cauză că ecranul nu mai e rotunjit și din cauza foliei de protecție. A trebuit mai mereu să folosesc dreapta pentru asta.

>>> Nu chiar un minus, dar dublarea majorității aplicațiilor (galerie, mail etc.) cu unele native Samsung nu e ceva util, mai ales pentru unul ca mine, care folosește ecosistemul Google, fiindcă trec destul de des de la un telefon la altul.

Camerele

>>> S10e vine cu două camere în spate, un wide de 12MP, 26mm și un ultrawide de 16 MP, 12 mm. Diferența când treci de la 1x la 0.5x, adică de pe o cameră pe alta, din același unghi, e imensă.

1x
0,5x

>>> Cele mai interesante fotografii ies atunci când folosești ultrawide-ul pentru a fotografia o clădire dintr-un colț, fie chiar și noaptea.

>>> Senzorul are 1/2.55″ și, ca la orice telefon, diferența e făcută de softul care vine cu camera. În principiu, vei obține fotografii bune pentru dimensiunile pe care le are un telefon, dar nu te aștepta vreodată să ai detalii grozave dacă le mărești prea mult. Cu cât lumina e mai bună, cu atât fotografiile vor fi mai grozave.

>>> La pachet, orice zoom, fiind digital, e slab. Mai bine pozezi RAW, dacă folosești funcția Pro, și decupezi după aia.

>>> Performanța pe lumină scăzută e cea așteptată, adică OK pentru un ecran mic. Nu o să faci fotografii prea bune dacă nu ai stabilizare sau o sursă de lumină. Evident că poți folosi varianta Pro, care îți oferă posibilitatea să setezi timpul de expunere, dar îți va trebui și un trepied.

>>> Dacă lumina e suficientă, poți face poze instagramabile, deși mi-au apărut niște artefacte bizare în fotografia de mai jos (vezi punctele de la picioare).

>>> Mult doritul bookeh artificial, aka Live Focus, arată destul de artificial, cu excepția variantei de blur. Ai 4 variante de a te juca cu fundalul, dar sunt cam gimmick-uri. Colour point poate deveni interesant, dar nu e neapărat stilul meu.

Blur

Spin

Zoom
Colour point

>>> La fel de gimmick-uri mi se pare și Hyperlapse-ul, Slowmotion-ul sau Ultra Slo-mo, dar te poți distra destul de bine cu ele. În cazul ultimului, folosește-l doar ziua, când e lumină puternică, fiindcă altfel totul va ieși mult prea întunecat.

>>> Opțiunea Instagram din aplicația foto mi se pare excelentă pentru cei care fac multe stories,. Practic, încarci fotografia direct din aplicația de foto în Instagram. Or, se știe ce algoritm prost are Facebook-ul în general, măcar așa nu mai pierzi din calitate.

>>> Nu m-am jucat prea mult cu partea de video, dar stabilizarea mi s-a părut bună.

>>> Nu o să vorbesc de camera frontală – chiar n-o să mă apuc acum de selfie-uri.

Ce e în cutie

>>> Telefonul vine cu folia de protecție gata amplasată.

>>> Mai ai un încărcător rapid, căști, adaptoare pentru alte tipuri de USB. Mufa e, evident, USB Type-C.

Tehnicalități

Dimensiuni:142.2 x 69.9 x 7.9 mm
Greutate:150 g
Materiale:Frame din aluminiu, Gorilla Glass 5 (față și spate)
Ecran:Dynamic AMOLED capacitive touchscreen, 16M culori, 5,8 inchi
Rezoluție:1080 x 2280 pixels, 19:9 ratio
Alte funcții:Always-on Display, HDR10+
Procesor:Exynos 9820 Octa
Memorie:256 GB, 8 GB RAM sau 128 GB, 6 GB RAM (varianta testată)
Card:până la 512 GB, microSD
Camere:12 MP, f/1.5-2.4, 26mm (wide), 1/2.55″, 1.4µm, Dual Pixel PDAF, OIS
16 MP, f/2.2, 12mm (ultrawide), 1.0µm
Video: 2160p@60fps, 1080p@240fps, 720p@960fps, HDR, dual-video rec.
Selfie
camera:
2160p@60fps, 1080p@240fps, 720p@960fps, HDR, dual-video rec.
Video: 2160p@30fps, 1080p@30fps
Senzori:Amprentă (lateral), accelerometru, giroscop, proximitate, compas, barometru
Baterie: Li-Ion 3100 mAh
Fast charging: 15W

Preț

3.499 lei, pe siteul oficial Samsung >>>

Aplicația care-ți aduce pachetul de la mama și alte lucruri pe care le-am descoperit la hackatlonul Innovation Labs

Weekendul trecut, la Universitatea Politehnică din București, s-a desfășurat Hackathonul Innovation Labs 2019, un maraton de 24 de ore în care echipe tineri aspiranți la statutul de „The Next Steve Jobs” au încercat să-și promoveze și lanseze idei de aplicații și produse mai mult sau mai puțin inovative.

Termenul de hackatlon e un pic înșelător, din moment ce n-am găsit pe acolo personaje din Hackerville care să vrea să spargă bănci – ba, dimpotrivă, le propuneau soluții tehnice pentru problemele lor –, iar dacă era cineva prin zonă care e din Râmnicul Vâlcea, era din partea „bună” a orașului. De fapt, Innovation Labs e un program de pre-accelerare a unor start-up-uri, ajuns la a șasea ediție, iar hackatlonul încerca să conecteze idei cu programatori, inovatori cu mentori și alte chestii din astea plictisitoare.

Acum, cum spunea cineva, ideile sunt ieftine, să le pui în parctică e mai greu. Au fost vreo 60 și ceva de propuneri și trecut în faza de dezvoltare (cele 24 de ore pentru a prezenta ceva mai mult decât un text scris pe o foaie) 40 dintre acestea, dintre care nu neapărat toate sunt viitorul Facebook, multe erau doar iterații ale unor idei pe care le-am mai văzut și prin alte părți (o aplicație care să te ajute să-ți ții dieta, de exemplu). Însă câteva mi-au atras atenția.

>>>

Packet de la mama

Sau, după cum a denumit-o inițiatoarea, Lavinia Iancu, „PACKET de la MAMA”. A fost probabil cea mai potrivită idee pentru locul în care se dăsfășura evenimentul, la doi pași de Regie, locul în care locuiește practic 80% din target-ul bucureștean al viitoarei aplicații. Ideea e o combinație de BlaBla Car cu Bringo – pune în legătură oamenii cu mașini cu oamenii cu pachete și face fericită pe mai toată lumea (minus nașii și mecanicii de locomotivă de pe CFR), pentru că, contra unei sume modice, pachetul cu zacuscă și alte bunătăți ți-ar putea ajunge direct în fața căminului sau blocului în care stai. 

>>>

Aplicații pentru companii

Dacă există aplicații pentru studenți care primesc pachet de acasă, există și unele pentru companii mari. De exemplu, programul Fintech, care a fost susținut de BRD -Groupe Société Générale, oferea două asemenea viitoare produse. Finbot e un soi de TpU pentru bănci, în care angajații să poate pune întrebările de zi cu zi unui AI care să le ofere soluții, în timp ce Sales Lead Generator, un nume care ar face invidios orice director de marketing își propune să prioritizeze potențialii clienții în funcție de cât de dispuși sunt să-ți cumpere produsul.

>>>

O aplicație pentru donatorii de sânge (și alte aplicații medicale)

Se cheamă Hero și dă steluțe centrelor de recoltare, ca la Uber, pentru calitate și curățenie, dar, mai mult, încearcă să facă legătura între cei care au nevoie de sânge și potențialii donatori. Inițiatorii spun că ar putea fi și un mediu prin care diverse companii și ONG-uri (cum ar fi Untold, care a făcut asta la un moment dat) să poate da diverse cadouri celor care donează.

Tot la capitolul aplicații medicale există E.O.H., care transformă limbajul semnelor în cuvinte (utilă mai ales în cazul copiilor care încă n-au învățat să scrie – aceștia apasă pe pictograme cu semnele) sau Healers, un aparat care stabilizează tacâmurile în cazul persoanelor care suferă de Parkinson.

>>>

O aplicație care-ți face ruta dacă ai mașină electrică

Da, evident că n-ai, dar e bine să încurajăm viitorul,  nu-i așa? Puștii care au creat EV Trippers vor ca posesorul unei mașini electrice să poată călători fără să-și facă griji că vor rămâne în pana prostului, mai ales că, spre deosebire de mașinile cu benzină, aici nu rezolvi problema cu o canistră sau cu furtunașul. Aplicația ar trebui să-ți fac un traseu în așa fel încât să ajungi mereu la o sursă de alimentare liberă și să te concentrezi doar la regulile de circulație.

>>>

Alta care-ți găsește loc de parcare

Dacă tot suntem la mașini, ParkAround vrea să optimizeze locurile de parcare care sunt rezervate unor persoane – când sunt libere, să poată fi folosite de cei care au aplicația. Din ce-am înțeles de la inițiatori, chestia se poate aplica doar la parcările companiilor, fiindcă cele închiriate de la primărie nu pot fi subînchiriate, deci nu prea se rezolvă problema parcării așa de ușor. 

>>>

Și una care-ți face cafeaua dacă mergi pe jos

Asta e chiar simplă și mă mir că nu s-a gândit cineva până acum la ea. Practic, prin ReTGo îți comanzi o cafea din aplicație, în drum spre birou, treci la ora la care ai anunțat, și găsești cafeaua gata pregătită. Ai plătit deja tot, deci doar o iei și te miri cum de au putut să-ți greșească numele chiar și după ce l-ai dat în scris.

>>>

Unele proiecte sunt deja în teste…

…cum e cazul Syncrobots. Paul Popescu de la Modulab avea deja prototipul unui robot care să facă curățenie prin supermarket-uri (gândește-te la omul ăla care umblă cu un soi de tractoraș printre rafturi, să curețe pungile de făină scăpate de jos, dar doar tractorașul) și și-a făcut o echipă pentru a crea programul care să mapeze traseul acestui aparat. N-am mai aflat dacă a făcut sau nu curățenie în locul în care s-a deșfășurat competiția – după 24 de ore de codat în gașcă, cred că era necesară.

Un grup care lucra la un sticker pentru pachete care să anunțe automat când acestea au fost scăpate, intitulat AntiFragile (prototipul actual e deja funcțional, dar poți vedea asta doar pe sticker, care-și schimbă culoare în cazul unui incident contondent), îl testac deja cu Fan Courier.

Una peste alta, drumul de la idee la prototip și de la prototip la ceva funcțional e lung – nu te aștepta să vezi produsele finale astea prea curând –, dar genul ăsta de evenimente e binevenit, mai ales că poți să-ți testezi ideea rapid și să ți-o adaptezi în funcție de ce feedback-ul primit.

Lista celor care s-au calificat mai departe, într-un program de trei luni de dezvoltare accelerată a proiectului, este aici. >>>

Următoarele evenimente se vor desfășura pe 9 martie la Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Iași. >>>

Foto: Andrei Toboșaru/Mindcraft