Profeții AI au două pasiuni: să ne spună cum o să ne lase inteligența artificială fără job și să facă un site nou pentru fiecare idee care el vine. Uneori, le combină. (From the newsletter)
Cazul numărul 1: Andrej Karpathy
Fondator la OpenAI (de unde a plecat între timp) și fost director de AI la Tesla, Karpathy a mapat joburile din SUA și cât de afectate sunt respectivele domenii de AI. S-a concentrat pe 342 de profesii, pe baza statisticilor BLS (Biroul de Statistică a Muncii), care estimează inclusiv creșterea și descreșterea numărului de locuri de muncă per ocupație, și a ajuns la concluzia că printre domeniile cele mai afectate de AI (un scor de 9/10) sunt:
- contabilitatea și auditul;
- asistența administrativă și financiară (referenții, în limbaj birocratic);
- analiștii financiari;
- relațiile cu clienții;
- cercetarea de piață;
- dezvoltatorii software, testerii și analiștii QA;
- programatorii;
- dezvoltatorii web și designerii (dovadă că, iată, se fac site-uri fără ei);
- administratorii și arhitecții de baze de date;
- agenții de travel;
- cercetătorii în domeniul computerelor și informației sau a datelor etc.
Un scor de 1/10 înregistrează domeniile construcțiilor, mentenanței și a curățeniei, dacă te gândești să te reorientezi rapid.
Karpathy precizează că site-ul n-are valoarea unei cercetări, ceea ce e evident și din faptul că a folosit un model de limbaj pentru a estima aceste scoruri. De asemenea, site-ul vine cu o perspectivă teoretică, iar expunerea la AI nu înseamnă neapărat o înlocuire a oamenilor, ci mai degrabă cât de mult se va schimba profesia. Nu sunt luate în calcul „elasticitatea, cererea latentă, barierele de reglementare sau preferințele sociale pentru lucrătorii umani”.
La barierele legale mă gândesc și eu. Cu o expunere de 8/10, avocații vor găsi cu siguranță rapid o metodă să-și protejeze veniturile.
Side notes
Karpathy s-a concentrat pe efectul modelelor de limbaj și n-a luat deloc în calcul roboții. Când te uiți însă la știrea că Renault testează deja roboți umanoizi în fabricile sale, e destul de clar că și munca manuală va fi afectată masiv de evoluția AI-ului și roboticii.
Tot în direcția asta, Jeff Bezos strânge de zor bani pentru Project Prometheus, un proiect care își propune aducerea AI-lui în sarcini fizice în domenii precum construcția de automobile și aeronave.
>>> Jeff Bezos in Talks to Raise $100 Billion for AI Manufacturing Fund | Wall Street Journal
Cazul numărul 2: MyJobRisk
Ca răspuns la site-ul lui Karpathy, un utilizator de Reddit (u/Imaginary_Winter_950) a încercat să ducă discuția într-o zonă mai aplicată: cât de mare este riscul real de a-ți pierde jobul, în funcție de domeniu. Evident, a făcut un site. Aici este analizat potențialul de automatizare, nivelul real de adopție a AI-ului, unde este el folosit acum, semnalele din piață. Îți dă chiar și strategii de adaptare la AI și reorientare profesională.
Nu e de mirare că pe primul loc, cu o expunere de 83% sunt scriitorii și autorii, care ar trebui să se reorienteze spre joburi de editori și de strategie, pentru că deja conținutul generic e mâncat de AI (numeroasele clipuri de pe YouTube care sună a ChatGPT îmi confirmă asta).
Alte joburi de risc sunt cele din servicii poștale sau birourile de avocatură (asistenții), în timp ce un domeniu ce nu va fi afectat prea tare e cel al agenților imobiliari.
Site-ul folosește date de la BLS, dar și informații de la McKinsey, Forumul Economic Mondial și OpenAI.
>>> MyJobRisk
Cazul numărul 3: Anthropic
Mai buni la design (și promovare) decât cei de dinaintea lor, cei de la Anthropic au făcut o cercetare de piață cu ajutorul unui intervievator AI, printre utilizatorii Claude din întreaga lume. La întrebări legate de așteptările lor de la AI ai răspuns 80.508 de persoane din 172 de țări. Din România au răspuns 404 persoane – 69% înclină spre o viziune pozitivă.
Ce reușesc cercetătorii Anthropic să demonstreze cu siguranță e capacitatea AI-ului de a fi folosit în cercetări de piață – studiul e realizat, totuși, de persoane în carne și oase. Răspunsurile au fost grupate, tot cu ajutorul AI, în pozitive (primele, doh) și negative.
La plusuri, respondenții așteaptă de la AI să îi ajute să obțină excelență profesională (18,8%), să devină mai buni (transformare personală. 13,7%) și să-și gestioneze viața (13,5%).
O treime (32%) cred că AI-ul livrează deja productivitate și 17,2% cred că e un partener cognitiv. Însă pe locul doi se situează un răspuns negativ: AI-ul „n-a livrat încă” spun 18,9% dintre respondenți.
Respondenții sunt îngrijorați de inexactitatea AI-ului (31%), apoi de felul în care va afecta locurile de muncă și economia (22,3%), de pierderea propriei autonomii (21,9%) și de atrofie cognitivă (16,3%). Mi se pare interesant aici că pe primul loc e o problemă legată de funcționarea propriu-zisă a tehnologiei, urmat de trei puncte care ating efectele directe asupra utilizatorilor.
Însă e posibil ca îngrijorările legate de efectul asupra societății să fie mai largi, ascunse de faptul că sunt foarte granulare: îngrijorările despre lipsa guvernanței, folosirea pentru dezinformare, pentru supraveghere sau pentru lucruri rele, în general, sunt grupate în jurul a 13-14%.
O limitare clară este că studiul e făcut exclusiv printre utilizatorii Claude – adică oameni nu doar deja obișnuiți cu AI-ul, ci și unii care au adoptat un model care nu este cel mai popular (ChatGPT și Gemini sunt primele), deși este în creștere (mai ales în rândul programatorilor), conform datelor pe care am reușit să le găsesc pe Similarweb.
>>> What 81,000 people want from AI | Anthropic
Side Note
O cercetare făcută de Blue Rose Research printre alegătorii americani spune că importanța AI-lui pentru alegători a crescut în ultimul an mai mult decât orice alt domeniu (dar tot e pe locul 29 din 39 de subiecte), că nu cred că un AI mai inteligent ca oamenii ar fi benefic (69% cred că ar fi dăunător) și că pierderea joburilor din cauza AI e motiv de îngrijorare, chiar dacă nu e văzută ca o amenințare imediată.
Societatea va fi afectată la scară largă, așa că respondenții așteaptă soluții pe măsură, ce ar putea include limitarea profiturilor Big Tech, care ar trebui să plătească pentru eventualele joburi pierdute din cauza AI. Concluzia cercetătorilor este că populismul legat de impactul AI va conta în alegerile următoare.
Citește newsletterul complet pe Substack.